duminică, 31 martie 2013

31 martie - dupa-amiaza

Am venit cu Radu acasa si nu ne mai intoarcem luni. Desi fizic i-a facut bine, Radu este obosit si fara determinare sa mai continue recuperarea. A tot intrebat de mama lui si a trebuit sa ii spun... oricum banuia si el, dar ii duce acum un dor imens, ma roaga in continuu sa ii mai povestesc de ea si sa ii arat poze cat mai recente. E intr-o usoara depresie si apatie in perioada asta.

De indata ce aflam mai multe despre data la care trebuie sa fim la comisie (maine mergem la neurolog pentru referatul de rigoare) stabilim si plecarea la Piatra Neamt. Vrea sa ajunga la mormant. Aseara a citit de pe cartile lui Petru si sustine ca vede mai bine (de aproape) cu ochiul stang (cel cu pleoapa lasata). Mergem inainte. Doamne ajuta!

Doinita

joi, 28 martie 2013

28 martie - amiaza

Dimineata asta a fost una destul de grea:

1) Radu nu prea mai poate sa se odihneasca dupa-amiezile si adoarme greu seara, iar in dimineata asta, dupa dus si pregatit de bazin, s-a intins in pat (ca de obicei) si a zis "nu mai pot"... si nu l-am mai fortat (chiar daca maine nu mai facem bazin, pentru ca se goleste, fiind sfarsit de serie).

2) Am vorbit telefonic cu neurochirurgul Ioana Knoller, care a vazut RMN-ul lui Radu si parerea ei este ca ar fi un cavernom sau angiom cu un risc foarte mare de operat, dar unul la fel de mare daca ramane asa (pentru ca riscul de a se repeta povestea este enorm). Sansele de recuperare in tara, in sanul familiei, sunt mult mai bune pentru Radu (clinicile lor sunt foarte bune pentru cei in situatii mult mai grave, plus ca exista bariera limbii) si decat sa dam banii (3 saptamani ~ 24.000 euro si recuperarea se face in minim 3 luni) mai bine ne "pastram" pentru o eventuala interventie. Va trimite RMN-ul catre un neurochirurg dintr-o alta clinica din Germania, sa aflam daca se poate opera. Referitor la sansele de recuperare a memoriei: cea pe termen lung cu rabdare in 6 luni - 1 an, memoria pe termen scurt o sa se recupereze cel mai greu (din tonul vocii am inteles ca mi-a spus asa, ca sa nu ma descurajeze de tot)...

3) Am discutat pe baza dosarului si a RMN-ului si cu un neurolog de aici, care are parerea ca prea multe stimulente sunt ca o salata cu mai multe feluri de varza si ca nu ar fi vreo dovada clara ca stimulentele au vreun efect; ca dintre un MAV (malformatie artero-venoasa), anevrism sau cavernom, cel mai probabil este ultimul. Ne-am programat aici la un angio-RMN pe 10 aprilie si cu rezultatul o sa mergem la dr. Stoica (Euroclinic), pentru o a doua opinie si eventual o recomandare catre o clinica din Franta (unde a studiat), daca exista o astfel de clinica unde s-ar opera cavernoame...

Am scris toate acestea ca sa nu le uit si sa pot reflecta asupra lor un pic mai tarziu, caci acum sunt un pic bulversata de toate aceste vesti / informatii...

Doinita

marți, 26 martie 2013

26 martie - dupa-amiaza

Maine dupa masaj (13-13:30) incercam sa ajungem la cabinetul psihologului. Sper sa il pot mobiliza pe Radu, caci vizita se va adauga procedurilor existente. E posibil sa ajungem si la un neurolog. Desi imi dau seama ca pentru Radu este mult, cred cu tarie ca are nevoie de ajutor (poate chiar mai mult) si pe latura aceasta. Din ce i-am povestit psihologei, a descris starea lui Radu ca fiind cea de inceput (din faza recuperarii). Acum sa vedem cum o vrea Bunul Dumnezeu sa aseze lucrurile. Doamne ajuta!

Doinita

26 martie - dimineata

Radu s-a descurcat bine fizic ieri, era odihnit dupa pauza din week-end (10 min. la bicicleta la putere mica, 5 min. la banda, chiar si exercitiile de echilibru au iesit mai bine). A inceput sa devina un pic violent verbal, dar si un pic fizic (doar cu baietii de la kineto, care il pun la "munca" si pun mana pe el). Neurologic, nu prea am avansat: se credea sanatos si nu intelegea de ce n-ar rezista in picioare la un concert, a intrebat ce face mama lui si ascultand "Amintiri din copilarie" mi-a repetat de 3 ori in decurs de 20 min. ca "asta o stia pe de rost". Nu a putut sa-mi redea nimic din povestea "Soacra cu trei nurori" imediat dupa ce a ascultat-o (desi s-a amuzat) si a incercat sa inventeze (nu voit) povestea.

Nu a dormit prea mult ieri, dar chiar si asa, nu il pot culca mai devreme de ora 23 (trecute) si azi s-a trezit foarte greu si desi a fost singur in bazin, nu a fost in apele lui. A incercat sa iasa de 2 ori, pe motiv ca vrea la toaleta sau ca ii e greata - cand ii dadeam alternative uita de motiv, dar se vedea ca este obosit. Cere mult dulce (probabil si din cauza mancarii proaste si putine de aici - singurul neajuns - si nu intelege ca nu am de unde sa cumpar sau ca nu i-o mai pot incalzi, iar rece "e groaznica"). Cand nu ii este foame sau este prea obosit, prefera sa ii dau mancare intins pe pat si daca incerc sa-l conving sa se ridice, se intoarce sa se culce.

Nu tine minte pe nimeni cunoscut aici, camera unde stam sau locurile unde facem procedurile. Merge mult pe intuitie, ne-am jucat "spanzuratoarea" si a ghicit cuvantul. Cand vorbeste la telefon o face cu voce mai tare si mult mai cursiv. Desi nu spune, il deranjeaza cand lumea intreaba de starea lui si eu trebuie sa raspund (personalului medical); in rest, il laud la toata lumea despre progresele pe care le-a facut, chiar daca nu sunt in totalitate adevarate. Chiar si kinetoterapeutul mi-a spus ca fizic e mult mai bine, dar trebuie lucrat neurologic mai mult.

Prof. Sidenco spune ca daca mai raman locuri, ne-ar mai tine o serie, dar abia vineri aflam (cand vom face 84 de zile de concediu medical; daca mai ramanem, se ocupa ei de dosarul pentru comisia de pensionare). Daca nu, o sa ne ocupam noi, doar ca nimeni nu mi-a putut explica clar care sunt pasii pe care trebuie sa-i urmam. Indiferent cat mai stam, as vrea sa vina si un psiholog sa ne vada; eu am zis, acum sa vedem daca se si poate. Usor, usor, tot inainte trebuie sa mergem. Doamne ajuta!

Doinita

sâmbătă, 23 martie 2013

23 martie - dupa-amiaza

Radu a fost ieri mai obosit si la kineto nu s-a mai descurcat asa de bine. Exercitiile de echilibru (sa intoarca capul stanga-dreapta, etc.) ii provoaca ameteli, dureri mici de cap si senzatie de greata. Trebuie sa se intinda (sau sa se ridice, adica sa isi schimbe pozitia) dupa fiecare exercitiu, adica la un minut. Incepe sa isi verse frustrarea pe kinetoterapeuti. Acum are deja 14 ore de somn (cu pauze doar de toaleta) si inca nu s-a trezit... mergem inainte. Doamne ajuta!

Doinita

joi, 21 martie 2013

21 martie - seara

Azi dimineata Radu a stat in bazin aproape o ora :) (nu a venit nici celalalt pacient), a facut si kineto la sala (mai mult exercitii de echilibru, a "bagat" si banda si bicicleta - 5 minute din fiecare); masajul l-a facut complet dupa ce "am discutat" cu maseorul ;-) si la fizio a fost mai bine (ii pune electrozi si pe piciorul stang, unde ar avea mai multa nevoie). Seara am facut din nou kineto la sala intre orele 18-19 (mai mult exercitii pentru cervicala si echilibru); chiar a fost o zi completa si rezultatele deja se vad; nu mai folosim deloc carutul si cand este mai odihnit, nu-si mai pierde asa usor echilibrul (au observat pana si pacientii din jur :) )

Am inceput de ieri sa ii dau si cebrium si nu stiu daca are legatura sau nu, dar nu prea a mai vorbit fara sens, mai recunoaste ca nu isi aduce aminte, mai are cate-o curiozitate (de ce au venit sa ma vada?) sau isi aduce aminte detalii pe care si eu le uitasem (o poza din 2003, din tren, cu un prieten langa care se asezase un american).
Multumim Maicii Domnului si ne rugam in continuare sa ne intareasca! Doamne ajuta!

Doinita

21 martie - dimineata

Prima zi a fost ca prima zi: lui Radu i-a placut mult la bazin (s-a lasat singur in apa cu tot cu cap, ca la mare :-), desi acolo e mai multa apa in clor, decat clor in apa) - a fost mai greu cu trezitul (8:45) si daca intarzii, pierzi din timpul tau (30 minute), ca apoi vin altii (si chiar si asa, mai era un pacient in bazin, cu care lucra kinetoterapeutul, dar pe timpii de relaxare a celuilalt). La 11:30 am fost la sala la kineto (a lucrat inclusiv pe bicicleta si chiar 3 minute la banda). La 14:45 a venit la pat (azi mergem noi la sala, maseurul i-a facut numai brate si picioare, cica pentru Radu ar fi suficient atat), la 15:30 am fost la fizio (i-a placut si aici "zgaltaitul" cu electrozi, parea amuzat cand s-a terminat), iar dupa amiaza mai trebuia sa vina alt kineto sa lucreze cu Radu, dar nu a venit si nici nu l-am gasit pe etaj (nu prea pot sa plec departe, cand Radu e treaz). Sper sa fi fost o neintelegere. Poate in tot "sejurul" de aici reusim sa ne vedem si cu un psihoterapeut. Profa nu vine tot timpul la cabinet si nu face vizite la pat, caci aici nu sunt schimbari de la o zi la alta.

Am aflat ca putem parasi "incinta" peste week-end (nu avem niciun tratament). Va pupam si va multumim pentru toate mesajele de incurajare! In lipsa piticului avem nevoie sa mentinem rezervele de energie si voie buna pline. Doamne ajuta!

Doinita

marți, 19 martie 2013

19 martie - seara

Radu a facut pe la 16-17 un fel de atac de panica: spunea ca-i e frica, ca "mor de frica", cand l-am intrebat cauza a spus "la tot ce e nou" si isi bataia picioarele... Mi-a luat ceva timp sa il linistesc si chiar sa il fac sa zambeasca. Am tot arsenalul de poze, mesaje de la prieteni, bancuri si Internet pentru a vedea secvente din filmele romanesti pe care le indrageste Radu si nu in ultimul rand sa ne vedem piticul :) (aveam si pastile de rezerva, dar nu a fost cazul). L-am adormit culcandu-ne in acelasi pat si a adormit linistit.
Maine la 8:45 suntem asteptati la bazin si in jur de 11 la sala de kineto, restul programului nu il stim inca. In seara asta a facut maxim 10 minute kineto la pat si apoi a zis ca vrea "sa doarma bine". Nici abordarea cu "dumneavoastra" nu a fost una care sa il stimuleze si nici nu au insistat... Sa vedem cum va fi maine. Doamne ajuta!

Doinita

19 martie - dupa-amiaza

Toata noaptea Radu s-a foit si pe la 5 dimineata a spus ca il doare capul. La 5:30 l-am sunat pe prof. Ciurea, i-am dat un Nurofen si pentru ca la 6:10 nu ii cedase, am plecat spre spitalul Sanador. Pe drum, Radu a varsat in masina; i s-a facut din nou CT, ecografie abdominala si o radiografie pulmonara. Au iesit toate bine, intre timp si Radu se linistise - cauza a fost probabil o "intercurenta digestiva". Am fost si la dermatologie - de cateva zile pe bratele lui Radu, si de alaltaieri si un pic pe picioare, au aparut pete rosii care il mananca - se pare ca si acestea sunt o reactie postmedicamentoasa. Acum ne-am internat la centrul de recuperare din Balotesti, pe sectia de recuperare fizica, la d-na prof. Sidenco. Piticul se va duce maine la Braila cu ai mei... A trebuit sa ne despartim un pic de el, pentru prima data... Ca sa ne fie sederea mai usoara, o sa mai avem nevoie de cate ceva; dupa ce ne linistim, o sa va spun si ce anume. Pana atunci, incepem cu cateva proceduri si multumim Maicii Domnului ca am trecut cu bine peste toate incercarile zilei de azi. Doamne ajuta!

Doinita

luni, 18 martie 2013

18 martie - seara

Azi noapte Radu s-a trezit si in loc sa se duca la baie, s-a dus in sufragerie. Dupa ce l-am directionat catre baie, am asteptat sa iasa, dar tot intarzia... se auzea apa curgand, am intrat sa vad ce face si el intrase in cada si daduse drumul la dus... mi-a spus ca face dus...
Am fost dimineata la EEG si apoi la control la prof. Ciurea - au decurs bine. Am primit recomandari "decente", ca pentru un bolnav in convalescenta.
Maine dimineata o sa ne internam la Balotesti, pana vinerea viitoare vom fi acolo amandoi. Radu nu poate adormi si maine dimineata trebuie sa ne trezim la 7... Revin cu mai multe detalii dupa ce ne internam si se aseaza un pic lucrurile. O sa fie bine. Doamne ajuta!

Doinita

duminică, 17 martie 2013

17 martie - seara

Nu am mai scris pentru ca sunt un pic bulversata: accesul la memoria lui Radu este ondulatoriu; ba pare ca isi aminteste, ba imi spune ca suntem in 2003, apoi 2009... Doarme si cate 14 ore continuu si nu il pot trezi nici sa manance - sper sa reusesc maine dimineata, caci suntem programati la 10.20 la Policlinica Sanador pentru EEG si la 11.15 la spital, la control la prof Ciurea.

Am revazut cu Radu poze din cateva concedii, pe cateva le-a mai recunoscut, altele doar i-au placut si i-au deschis pofta de noi excursii. Am facut impreuna puzzle-uri cu 6, 9 si 16 piese. I-am repetat o logica (mai intai punem “colturile“), dar o uita - ma bucur ca nu s-a sfiit sa spuna cand se incurca “ajuta-ma“. Am observat ca daca ii pun intrebari deschise (de genul: cand spun “lamaie“, la ce te gandesti?) si ii las mai mult timp de gandire (poate chiar mai bine de 1 min), raspunde si incearca sa faca propozitii; plecand de la asta am trecut prin copilaria de la tara (a incercat sa imi spuna o intamplare cu bunica si o vecina care a imbracat o vaca, dar nu in rosu, ca nu ii placea - cel putin eu cam asta am inteles), liceu, facultate, servicii (cu colegii din trecut), nunta, luna de miere si cateva concedii.

Acum la culcare, cand il incurajam ca o sa isi aminteasca tot pentru ca inclusiv doctorii spun ca asta este o etapa, mi-a raspuns ca asta este doar o teorie a doctorilor si ca e greu sa nu te gandesti (adica sa nu te ingrijorezi daca iti vei recapata sau nu memoria). I-am spus ca ii voi fi alaturi tot timpul si il voi ajuta sa isi aminteasca tot, inclusiv progresele facute zilnic. S-a linistit si a adormit. Doamne ajuta!

Doinita

vineri, 15 martie 2013

15 martie - dimineata

Ingrijorarea mea legata de starea lui Radu s-a adeverit: psihologa terapeut a venit destul de hotarata sa discute cu Radu despre starea lui si sa-l ajute sa depaseasca momentul, insa Radu nu isi amintea nimic din cele ce i s-au intamplat - nici accidentul (desi i s-a povestit de multe ori), nici faptul ca a fost in spital, etc. 

Stia ca are o sora, care "sta cu ai mei aici, in Piatra". Nu stia in ce oras este, iar apartamentul in care stam a zis ca este al parintilor mei, ca stam la etajul 3 sau 5. Si-a adus aminte de un coleg din liceu si unul din facultate (cu care a fost in Anglia), care i-au ramas si prieteni, a spus ca ii stie pe toti colegii de serviciu, dar nu a stiut sa enumere niciunul. Nu a putut sa descrie cum se simte. S-a descris un "tip normal, cu un job normal",  care nu vrea sa ajunga sef... Nu a putut spune care e cea mai puternica amintire a sa. Practic toata memoria este compactata. Intrebat de cel mai recent concediu pe care si-l aminteste, a raspuns cu greu, cel "din Italia"...

Dupa aceste discutii, i s-au pus 30 de intrebari care fac parte dintr-un test (MMSE - MiniMental State Evaluation). Printre raspunsuri: a spus ca azi e marti, luna aprilie, 2011, ca are 29 de ani, nu a putut reproduce un desen relativ simplu (dupa ce l-a vazut si i s-a luat foaia). A putut reproduce imediat cateva cuvinte, nu a putut sa isi aminteasca 3 cuvinte, pe care trebuia sa le reproduca dupa 2-3 minute, a stiut sa impatureasca o foaie la jumatate si sa o puna jos, nu a putut sa faca scaderi cu trecere peste ordin, a stiut sa recunoasca si sa denumeasca un pix si un ceas, dar nu a putut pune pe un cadran cifrele asemanatoare unui ceas si sa puna "limbile" ceasului astfel incat sa indice 11:10 (a schitat cumva ora, dar nu foarte corect). Scorul obtinut de Radu indica o deteriorare cognitiva severa. Ni s-a recomandat o internare la neurologie (cu tratament de stimulare neurologic puternic - momentan Radu nu ia decat Thio-gamma si Lio-gamma) mai degraba decat una pe recuperare motorie, sa continuam cu exercitii de memorie, cu stimulare la radio, TV, cu poze, sa faca activitatile care ii faceau placere (multe din ele implica efort fizic, nerecomandat momentan), cu o reevaluare peste 2 saptamani. Ni s-a spus ca primele 2 luni sunt foarte importante dpdv neurologic.

Vom merge inainte si cu siguranta Dumnezeu ne va lumina si ne va ghida (ca si pana acum), sa iesim cu bine din incercarea aceasta. Doamne ajuta!

Doinita

joi, 14 martie 2013

14 martie - dupa-amiaza

Ieri Radu s-a "pornit" greu, dar apoi a fost in mare forma: cand il intreb ce face (atunci cand sta in pat si intru in camera sa il chem la masa, etc), imi spune ca "zace". A inceput sa constientizeze starea lui (chiar in dupa-amiaza asta va veni acasa un psiholog specializat cu care vom discuta); la kineto nu a vrut sa coopereze; spunea ca "nu are chef", adica "nu vrea". I-am explicat ca daca nu vrea sa faca pentru el, sa o faca pentru Petru, sa il poata conduce in parc si sa il invete jocuri si sa fie un tata activ, nu unul care sa priveasca de pe banca, pentru ca nu are destula forta si rezistenta sa fie alaturi de copilul sau. Se pare ca a functionat (nu ca nu as fi spus din inima aceste lucruri) si apoi s-a mobilizat si a lucrat corect si complet restul de exercitii.

Am iesit afara si desi am zis ca mergem in parc, a inceput sa mearga spre masina, s-a urcat in dreapta si cand l-am intrebat daca vrea sa stea pe "locul lui", mi-a spus ca va sta atunci "cand va fi in stare". In parc am iesit din nou fara carut - cand oboseste ne odihnim pe banca sau leagan si ne uitam la copil cum alearga, la propriu :) Am fost si in Cora (cu masina) si am luat un snack de la KFC ;).

A inceput sa "converseze"; a avut un comentariu la discutia la care lua parte. Mi-a spus sa il "mustruluiesc" pe pitic, pentru ca tragea de rufele proaspat uscate si cel mai important progres pentru ziua de ieri: l-a ridicat pe Petru de jos in brate, i l-am luat destul de repede din brate (efortul de a-l ridica fusese si asa destul de mare); apoi l-am chemat sa ma ajute la baita: a tinut dusul ca sa clatim copilul si dupa ce l-am scos din cadita i l-am dat in brate sa il inveleasca in prosop :), i-a bagat body-ul pe cap copilului si mi-a adus betigase de urechi, cum il rugasem (desi pana sa ajunga la ele, uitase ce trebuia sa aduca).

Sa ne ajute Bunul Dumnezeu in continuare, caci nu credeam ca ma mai pot bucura de niste lucruri, pe care, nu cu multa vreme in urma, le credeam "banale"... Poate si asta este o parte din lectia pe care trebuia sa o invat... sau sa o invatam cu totii... Doamne ajuta!

Doinita

marți, 12 martie 2013

12 martie - seara

Radu e din ce in ce mai comunicativ; s-a uitat la Masterchef, a comentat o stire, a raspuns la toate intrebarile mele, dupa cum a crezut el mai bine. E din ce in ce mai indemanatic (inclusiv la dus). Mai are insa momente cand doarme foarte profund, motiv pentru care nu putem renunta inca pe timpul noptii la pampers. De la ora 13.30 nu a mai adormit, doar a mai stat intins cu ochii inchisi. Nu intelege/ vrea sa inteleaga de ce trebuie sa faca kineto sau sa repete exercitiile...
Piticul il face sa zambeasca din ce in ce mai mult :) Am credinta ca totul va fi bine! Doamne ajuta!

Doinita

luni, 11 martie 2013

11 martie - seara

Azi am mers in parcul din fata blocului fara carucior :-) am stat pe banca si ne-am jucat "fazan" pe marci de bere: m-a batut Radu ;-)

S-a uitat din parc la bloc si a raspuns prompt la ce etaj stam, dar cand am intrat in lift, m-a intrebat la ce etaj urcam; l-am intrebat si eu etajul la care stam si a raspuns: 5 sau 9...

Canta tot mai mult (odata cu calculatorul) cantecelele de copii pentru Petru, il pupa si il alinta cu diminutivele "de altadata". Dimineata pana in 10-11 este mai somnoros, seara dupa 17-18 sta mai mult treaz. Mergem inainte. Doamne ajuta!

Doinita

duminică, 10 martie 2013

10 martie - seara

Azi dimineata s-au impartasit amandoi baietii :). Am facut cu Radu chiar si o vizita si desi drumul era unul foarte frecventat de noi nu si l-a amintit deloc. Dupa ce am plecat, nu-si mai amintea ce mancase sau cine gatise... spunea ca stam la parter si abia cand l-am rugat sa spuna adresa (pe care a turuit-o ca pe o poezie) si-a dat seama ca stam la etajul 5... mi-a spus azi de 2 ori ca e miercuri, desi ii spusesem ca e duminica, si chiar inainte sa raspunda din nou il ajutasem cu indicii de genul - ziua in care se duce lumea la biserica si se impartaseste...

Stiu ca primele luni sunt foarte importante pentru recuperare, de aceea as vrea ca Radu sa aiba conditiile cele mai bune pentru acest nou inceput. As vrea sa faca si terapie craniosacrala, sa vorbeasca si cu un psiholog, insa programul este deja foarte incarcat pentru el, pentru ca oboseste rapid si vrea sa se intinda si sa doarma.

In seara asta s-a bucurat mult de prezenta lui Petru care a fost intr-o forma de zile mari (a iesit dintisorul :) ). Jucam zilnic tot felul de jocuri: fazan pe marci de bere (era obosit ieri si nu s-a descurcat), antonime, sinonime, ce gasesti la o ferma (a raspuns initial tot felul de animale: domestice si salbatice, apoi l-am corectat si a enumerat cateva)... nu a stiut cati ani are (stie cand este nascut - nu a putut sa faca diferenta intre anul in care suntem si anul de nastere), il rog sa citeasca de pe panouri in miscare, sa-mi spuna semnele de circulatie, etc.

Chiar si asa nu stiu daca procedez bine si cred ca as avea nevoie daca nu de ajutor, macar de ghidare din partea unui profesionist, dar nu stiu pe ce specialitate. Chiar si cu pasii astia impleticiti (cred eu) mergem inainte! Doamne ajuta!

Doinita

sâmbătă, 9 martie 2013

9 martie - amiaza

Va rog sa ma iertati ca nu am mai apucat sa scriu - programele baietilor nu prea coincid si pe niciunul nu il poti forta... Nu as fi reusit nici macar o zi acasa fara ajutoare...

Radu e mai comunicativ, in special la telefon, chiar daca uneori nu este coerent sau spune lucruri neadevarate. Oboseste destul de repede, este mai tot timpul somnolent si daca nu il stimulezi, ar "zace" in continuu cu ochii "pierduti", dar slava Domnului ca avem atatia ani petrecuti impreuna si un pitic, ca avem o groaza de povestit :-)

Aseara am fost la Regina Maria la prof. dr. Sidenco Luminita (recomandata de prof. dr. Ciurea) pentru o evaluare si eventual o programare la centrul de recuperare din Balotesti, unde lucreaza dansa. Am aflat ca lista de asteptare este pana in septembrie, dar daca nu se prezinta careva putem fi internati, daca avem si noi actele pregatite (Radu va avea nevoie sa fie internat aici cu insotitor, au si bazin si camere de maxim 2 paturi). Urmatoarele serii pentru internare sunt: 18 martie, 1, 9, 15 si 29 aprilie. Asta ar fi cea mai concreta forma de recuperare de pana acum (atunci se va face si evaluarea clara si ni se vor spune sansele concrete de recuperare).

Mai suntem pe o lista de asteptare pentru dr. Ioana Knoller (tot la Regina Maria), care dupa o evaluare ne-ar putea recomanda o clinica de recuperare din Germania, exact pe nevoile lui Radu.

Pana atunci ne rugam in continuare si muncim cu kineto si masaj. Doamne ajuta!

Doinita

joi, 7 martie 2013

7 martie - dimineata

Ne-am cantarit toti 3: impreuna nu depasim 120 kg in haine de casa (59,6 + 47 + 10,2). Chiar si asa, suntem bine. Radu comunica mai bine: vorbeste la telefon, vorbeste cu piticul, a cerut desert, a fost interesat sa vada filmulete de la Revelion si de la motul copilului (chiar daca nu isi amintea), a inceput sa zambeasca mai mult. Doamne ajuta!

Doinita

marți, 5 martie 2013

5 martie - seara

Programul de azi a fost foarte incarcat (si asa se anunta si zilele urmatoare): mic dejun (am "tras" de Radu sa se trezeasca), dus, perfuzia cu cerebrolizin (mai avem maine si terminam si tura asta - vom inlocui timpul perfuziei sau al dusului cu iesitul afara, mai ales ca de azi avem si carut), gustare, kineto, masaj, pranz, toate cu pauza de somn intre ele. Dupa ora 18 a stat mai mult treaz (aproximativ 3 ore). A pus o intrebare din propria initiativa, m-a indemnat sa mananc si si-a exprimat sentimentul de ingrijorare cu privire la insanatosirea lui intr-o conversatie cu Andrei, baiatul de la masaj. Speram ca maine va fi si mai bine ca azi! Doamne ajuta!

Doinita

luni, 4 martie 2013

4 martie - seara

Azi ne-am externat. A durat ceva timp cu decontul si am ajuns acasa abia pe la 18, dar suntem fericiti :). Piticul misuna in jurul lui tati si Radu ii zambeste :). Au fost amandoi ascultatori si au mancat, iar acum dorm :). Somn usor baieti! De maine trebuie sa facem un program, astfel incat fiecare baiat sa aiba spatiul si linistea lui in functie de bioritmul actual. Speram sa ne si iasa... Doamne ajuta!

Doinita

duminică, 3 martie 2013

3 martie - seara

Azi Radu a mai facut o baie de soare, a fost mai "prezent", a raspuns si chiar a spus ca vrea la baie. A facut adunari, scaderi, inmultiri, a spus capitalele lumii si cateva forme de relief. Intrebat de unde le stie, a raspuns ca le stie de la scoala... a zambit un pic mai mult, probabil a retinut ca va ajunge in curand acasa :) Doamne ajuta!

Doinita

sâmbătă, 2 martie 2013

2 martie - seara

Azi a fost o zi mare (la propriu, dar si la figurat): Radu a facut masaj, gimnastica, dus, s-a odihnit si a rezistat eroic aproximativ o ora la "motzul" copilului :), la care a participat si d-nul Prof. Ciurea. Petru a fost un pic scancit de la dintisori, dar per ansamblu a fost bine (sper eu, pentru toata lumea). O ora mai tarziu, Radu nu-si mai amintea de "petrecere", dar sunt convinsa ca a asimilat informatia si trebuie doar stimulat (cu poze, filmulete, etc) sa o gaseasca si sa o acceseze. M-a rugat sa-l pup pe Petru de "noapte buna" :), oricum in curand o va face personal. Doamne ajuta!

Doinita

vineri, 1 martie 2013

1 martie - seara

Azi i-am facut o surpriza lui Radu: am parcat masina in fata spitalului si cand am iesit la plimbare i-am aratat-o; a recunoscut-o, am urcat in ea si am ascultat un pic radioul :).

Maine seara, intr-un grup foarte restrans, intr-o sala de consiliu din cadrul spitalului, Petru isi va serba simbolic implinirea unui anisor: va sufla, alaturi de tati, in prima sa lumanarica si i se va taia "motzul". Am ales varianta aceasta pentru ca (vrem, nu vrem) Petru creste si pentru ca Radu sa ii poata fi alaturi. Si chiar daca nu isi va mai aminti imediat, in timp, sa stie ca a fost langa copilul sau in acele clipe (sunt sigura ca asta si-ar dori), iar cele cateva poze poate il vor ajuta sa-si aminteasca momentul. De aceea va rog ca maine sa il "menajati" pe Radu cu vizitele, ca sa se poata odihni si sa fie cat mai "prezent" in ora dedicata evenimentului. Doamne ajuta!

Doinita